Delia Onisie este fizioterapeut specializat în sănătatea și recuperarea intimă a femeilor. Habar nu aveam că există așa ceva la noi. Asta și pentru că este abia la început. Poți număra pe degetele de la o mână câți astfel de specialiști avem în România. În alte țări, specializarea apare sub numele „Pelvic health physiotherapist” sau „Women's health physiotherapist". În Spania și SUA, chiar este ceva normal ca, după naștere, să mergi la un fizioterapeut, iar în Franța, statul decontează câteva sesiuni de fizioterapie fiecărei femei care a născut.
Mai exact, ce face Delia este să ajute femeile care suferă de incontinență urinară, dureri în zona intimă, diastază abdominală, vaginism sau endometrioză să își recâștige sănătatea prin recuperarea și întărirea planșeului pelvin sau a perineului. Unii specialiști folosesc termenul perineu, alții planșeu pelvin pentru toată zona asta. Niciunul nu este greșit. Important de reținut este că perineul nu este un singur mușchi sau locul acela de care știu cel mai bine femeile care au născut vaginal și au avut ruptură de perineu.
Sper ca explicația de mai jos să lămurească un pic lucrurile de acolo jos,😇cum ar spune lumea.
Planșeul pelvin (poza de mai jos) este format din multe straturi împletite sub forma unui hamac. Aceste straturi sau acești mușchi susțin vezica urinară, uterul și intestinul gros. Planșeul se atașează de pubis (osul din față, cel de deasupra clitorisului), oasele coxale (oasele fundului) și coccis (noada sau codița😊) și este foarte important pentru sănătatea noastră ginecologică.
Așa arată planșeul pelvin:
Mușchii planșeului pot slăbi în timpul sarcinii, la naștere (pot fi afectați chiar și dacă ai născut prin cezariană), dacă practici sport (intens), dacă suferi de constipație sau mai sunt afectați în timpul vieții, odată cu schimbările hormonale ce apar la premenopauză și menopauză. Iar dacă ei slăbesc, apar și problemele de care spuneam la început: incontinență urinară, prolaps, infecții urinare dese, durere la contact sexual, urinări/scaun incomplete, orgasm slab, constipație, durere de șold, coccis, abdomen sau spate. Unele dintre simptome pot fi și dacă mușchii sunt prea tensionați. De aceea, e foarte bine să știi în ce stare sunt pentru că, de exemplu, „o femeie care are un planșeu tensionat și face exerciții Kegel, cele pe care le știm multe dintre noi, poate face mai mult rău decât bine. Eu nu le recomand.”, îmi explică Delia.
Cum știi în ce stare sunt acești mușchi? Printr-o evaluare în cabinet, care începe cu o discuție despre istoricul medical, iar apoi urmează evaluarea posturii, a musculaturii abdominale (cu ajutorul unui ecograf) și a planșeului pelvin.
„Evaluarea internă se face prin tușeu vaginal. Doar așa se ajunge la mușchii cei mai profunzi.Ce evaluez? Funcția lor: forța, rezistența, anduranța, dacă pacienta îi poate relaxa, dacă îi poate contracta. Chiar dacă este un tușeu vaginal, noi nu înlocuim ceea ce face medicul ginecolog. Manevrele sunt foarte blânde și cer întotdeauna acordul. Asta și pentru că am auzit multe povești traumatizante ale femeilor. Nu de puține ori le întreb: când ai fost ultima dată la ginecolog? Și îmi spun că evită mersul la ginecolog pentru că le este frică sau pentru că au avut o experiență negativă în trecut. Atunci, empatizez, comunic cu ele și încerc să le explic cât pot de bine ce presupune această evaluarea. Ele simt că le sunt aproape și se deschid.”, îmi spune Delia.
„Incontinența urinară nu este un subiect rușinos și nu este normal ca femeia să se obișnuiască cu incontinența chiar dacă bunica sau mama a avut.”
Iar nevoia de comunicare și empatie este cu atât mai importantă dacă pacienta trece printr-o suferință cum este incontinența urinară, un subiect încă tabu la noi. Sunt foarte multe femei care au această problemă. Studiile arată că 1 din 3 femei are în viață cel puțin un episod de incontinență, care poate să apară după sarcină, dacă faci sport intens sau dacă ai un job sedentar.
„Incontinența urinară înseamnă că scapi urină involuntar. Când strănuți, când tușești sau când râzi cu poftă. Poți să scapi o picătură. Poți să scapi în jet. Am lucrat cu persoane care scăpau urină în momentul în care se ridicau în picioare. Nu simțeau senzația de urinare și astfel aveau nevoie să poarte absorbante zilnice în permanență.”
„Incontinența urinară nu este un subiect rușinos și nu este normal ca femeia să se obișnuiască cu incontinența chiar dacă bunica sau mama a avut. Îmi mai spun pacientele: eu am crezut că e normal, eu am crezut că o să rămân așa toată viața. Nu. Trebuie să schimbăm această mentalitate.”
„Există soluții, iar ghidurile de urologie recomandă prima dată tratament conservator, adică exact ce facem noi: reeducarea planșeului pelvin prin exerciții de respirație și exerciții de întărire a planșeului pelvin care se personalizează în funcție de nevoile fiecărei femei. Femeile știu de Kegel. Explicația pentru Kegel este: strânge ca și cum vrei să oprești urina. Eu mai degrabă le învăț: imaginează-ți că prinzi cu musculatura vaginală o biluță și o ridici, după care o cobori și îi dai drumul. Dacă strângem doar cât să oprim urina, vizăm doar partea superficială.”
Dacă te întrebi care e legătura între respirație (respirația corectă) și planșeul pelvin, explicația este una simplă: mușchii din zona pelvină sunt 100% conectați cu cei abdominali, posturali și respiratori. Ca o familie care trebuie să trăiască în armonie, îmi spune Delia. Iar următorul exercițiu chiar o să vi se pară de domeniul SF. Eu l-am tot încercat și nu îmi iese (promit să mai exersez).
„Multe femei au respirație inversă. Adică ele contractă pe inspir și relaxează pe expir. Este invers. Dacă ne uităm la un bebeluș cum respiră, o să vedem că el pe inspir relaxează burtică, pe expir o retrage. Asta e respirația corectă, profundă.”, îmi explică Delia. Iar odată cu respirația corectă, „se aliniază multe lucruri. Ne oxigenăm mai bine, ajutăm ganglionii limfatici să dreneze limfa și să elimine toxinele, reeducăm reacția planșeului pelvin în efort. Inspir și relaxez planșeul pelvin, expir și îl contract. E de exersat, exersat și iar exersat ca să poți să vezi diferența.”
3 obiceiuri pentru un perineu sănătos. De la menstruație la menopauză
Prima recomandare: ai grijă la poziția în care urinezi sau mergi la toaletă și investește într-un suport pentru picioare
„Planșeul pelvin este deschis și relaxat în poziția în care genunchii sunt un pic mai ridicați față de nivelul bazinului și atunci recomand un scăunel sub tălpi (vezi poza mai jos) pe care să îl pui ori de câte ori urinezi sau mergi la toaletă. În problemele cu constipația ajută enorm. Eu, de exemplu, dacă merg într-o toaletă și nu am scăunel, îmi pun ceva sub tălpi. Așa m-am obișnuit și îți este mult mai ușor să evacuezi.”
A doua recomandare: nu împinge atunci când ești pe toaletă. Relaxarea este cheia.
„În afară de naștere, când chiar este nevoie, ar fi bine să nu împingem când mergem la toaletă. Doar să relaxăm. Respirăm. Relaxăm. Învățăm să evacuăm prin relaxare. Oricât de ciudat sună asta.”
A treia recomandare: mergi la toaletă doar atunci când ai nevoie, nu mai repede.
„Mersul de siguranță la toaletă poate deveni un obicei prost din cauză că mușchiul vezicii urinare este activat în acest fel și îți poate da semnale că ai nevoie la toaletă fără ca vezica să fie plină.”
Pe Delia o găsești aici.
Este din Brașov (ce noroc pe femeile de acolo 💚). Dacă nu ai drum prin Brașov, Delia are și programe online și, desigur, îți recomand să o urmărești pe social media. Postează des materiale educative din care avem ce învăța.
Să ne fie cu folos.
sursă foto:
arhivă personală
unsplash.com
clevelandclinic.com
healthline.com
No Comments